Din antichitate şi până azi, piatra rămâne unul din cele mai rezistente şi mai durabile materiale de construcţii.
Zidăria din piatră se foloseşte la stâlpi de fundaţii, fundaţii, pereţi, împrejmuiri, pavaje, bazine subterane, iar lista poate continua. Practic, piatra poate fi utilizată la orice fază a contrucţiei, uneori chiar la acoperiş. Cu toate astea, pereţii din piatră nu sunt indicaţi pentru clădirile de locuit pentru că au o valoare de termoizolaţie aproape neglijabilă. Peretele de piatră nu este cel mai rezistent la perforațiile necesare prinderii termoizolației în dibluri
Mortarul specific zidăriilor cu piatră naturală
Mortarul recomandat este cel alcătuit doar din ciment şi nisip, fără var. Nisipul să fie unul de carieră, nu de mare şi nici provenit din măcinarea unei roci de duritate mică, precum calcarul. Pentru mortar avem nevoie de nisip dur, rămăşiţe de la bazalt, diorit, etc. Mortarul de cărămidă este diferit de mortarul pentru piatră. Piatra, mai ales cea de râu, este impermeabilă, iar lipirea ei se face prin blocarea mortarului în anumite imperfecţiuni ale suprafeței de contact. Ca regulă generală, mortarul de piatră poate fi folosit la zidurile din cărămidă, însă nu și invers.
Este recomandat însă ca grosimea mortarului dintre rosturi să fie de aproximativ 20 mm. O lucrare de calitate înseamă tocmai potrivirea sau cioplirea pietrelor în aşa fel încât să nu existe spaţiu mai mare de 15-20 mm între pietre. După descărcărea pietrei în şantier este indicat să se facă o sortare a acestora. Sortare va urmări gruparea pe câteva dimensiuni. Cu această ocazie vom îndepărta pământul, substanțele organice și vom observa fisuri profunde. Vom lovi piatra cu ciocanul de piatră. Sunetul de gol indică existenţa unor fisuri. Vom sparge piatra până nu vom mai auzi acel zgomot de gol. Piatra îndepărtată se sparge în bucăţi mai mici şi se foloseşte la umplerea spaţiilor dintre pietrele mai mari. Piatra spartă mărunt nu este neapărat pierdută.
Pregătirea pietrei pentru zidărie
În cazul pietrei de râu sau de carieră recomandăm o spălare cu furtunul, sub jet puternic ba chiar o frecare cu peria de sârmă. Dorim să permitem mortarului să se lipească de piatră, nu de mizeria de pe ea. Odată ce piatra a fost spălată se va utiliza la scurt timp, altfel, muşchii şi alte straturi se pot depune din nou. Repet, recomand să se spele şi cu peria de sârmă oricât de curată ar părea. Acesta este un proces destul de intens din punct de vedere fizic și se sare peste el. Se pot utiliza utilaje electrice care seamănă cu un polizor. Acest utilaj care un disc de sârmă care zgârie puternic fața pietrei ce urmează să fie limit cu mortar. Aceste zgârieturi puternice și adânci sunt apoi spălate de praful creat cu un jet puternic de apă.
Dacă piatra este depozitată necorespunzător, pe pământ sau în nisip, ea se poate murdări din nou. Acest lucru se întâmplă când căutăm prin mormanul de pietre pe cea potrivită. Succesul vine când avem un cioplitor atent şi profesionist. Pentru a obţine un zid corect executat avem nevoie de cunoştinţe şi un protocol de construcţie care să nu fie încălcat. Întotdeauna va dura mai mult să zideşti un zid de piatră, decât unul de cărămidă. Peretele din cărămidă are toate bucăţile gata alese şi identic dimensionate. În cazul zidurilor de piatră este nevoie de o pregătire prealabilă. Această pregătire este un pas important și face diferența între success și eșec.
Potrivirea corectă a pietrelor în zid
Odată ce colţurile sunt drepte şi puternice, se pune o sfoară între cele două colţuri şi se începe ridicarea peretelui. Nu trebuie neapărat să avem pietre mari jos şi mici sus. Este necesar combinarea pietrelor în aşa fel încât spaţiile de mortar să nu depăşească cei 20 mm. Faptul că o piatră este mai mică, nu înseamnă că este slabă. Nici nu înseamnă că se va strivi dacă stă sub o piatră mare. Ba din contră, cele mari nu pot fi verificate de fisuri ca cele mici. Deseori vedem cum pietrele mari au imperfecţiuni observabile după terminarea zidului. Unele imperfecțiuni se văd abia după ani de zile. Opinia mea personală este că mărimea pietrelor folosite la un zid de piatră ar trebui să se încadreze între mărimea unei mingii de golf şi cea a unei mingi de basket. Cu cât pietrele sunt mai puţin rotunde cu atât mai bine.
